În perioada 13-20 februarie au fost dispuse măsuri preventive de supraveghere judiciară față de 278 de persoane. Polițiștii au luat sub supraveghere 72 de persoane arestate la domiciliu și 206 persoane puse sub control judiciar, se arată într-un comunicat de presă al Poliției Române transmis duminică agenției MEDIAFAX.
Pentru alte 30 de persoane au fost înlocuite măsurile preventive de supraveghere dispuse inițial, cu alte măsuri. Astfel, controlul judiciar a fost înlocuit în trei cazuri cu arestarea preventivă, iar într-un caz, cu măsura arestului la domiciliu. De asemenea, în alte 10 cazuri, măsura controlului judiciar a încetat ca urmare a condamnărilor dispuse de instanțe, dintre care șase cu executare și patru cu suspendare sub supraveghere.
Arestul la domiciliu a fost înlocuit în nouă cazuri cu controlul judiciar și în alte două cu arestarea preventivă, iar cinci persoane au primit condamnări cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de către cei aproximativ 500 de polițiști de la structurile de supraveghere judiciară. Aceștia verifică periodic modul în care persoanele aflate sub supraveghere judiciară își respectă obligațiile, iar în cazul încălcării acestora, sesizează instanța.
Conform Codului de procedură penală, măsurile preventive sunt reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.
Arestul la domiciliu constă în obligația impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta.
Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligația să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau cu membrii de familie ai acesteia, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții, precum și cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obișnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.
Persoana aflată sub control judiciar trebuie să respecte mai multe obligații, printre care cea de a se prezenta la poliție conform programului de supraveghere, la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată, dar și de a informa dacă își schimbă locuința.
În perioada controlului judiciar pot fi dispuse și alte obligații inculpatului, cum ar fi: să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta; să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență; să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme; să nu emită cecuri.
În cazul încălcării acestor obligații, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventivă.
Supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituția, organul sau autoritatea anume desemnată de organul judiciar care a dispus măsura.